Să mai trăieşti azi de-ţi mai permiţi
Când tu te zbaţi, te chinui şi te lupţi
Şi, brusc, fără să-i pese sorţii că te loveşte
Te lasă fără rost, cumplit ea te răneşte.
Şi priveste fără milă când tu il plângi
Pe cel iubit, ce azi alături nu-ţi mai este.
Şi astăzi plânge-o mamă
Şi chiar copiii plâng
Când văd că cei iubiţi, în prejmă
Nu mai sunt.
Căci au plecat fără un rămas-bun
Fără o ultimă privire, un sărut
Căci azi îi strigi, dar nu îţi mai răspund
Şi ţi-au rămas amintirile de demult.
Şi este greu, şi ai da orice ca iar să fie
Cu tine, acum în ceas de bucurie
Şi să mai râdeţi iară împreună
Să o /Să-l îmbrăţişezi şi „te iubesc”
O dată să-ţi mai spună.
„Şi îmi este greu, simt că n-o să reuşesc
Şi mă întreb, pentru ce eu astăzi mai trăiesc?
Dacă Tu Doamne ,mi-ai luat ce aveam mai scump?
Spune-mi tu Doamne,ce rost să mai eu de azi
Pe acest pământ?”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu