marți, 3 aprilie 2012

Don't judge what you don't understand




JUDECÁ, júdec, vb. I. 1. Tranz. A-și forma o opinie despre cineva sau ceva, examinând argumentele, luând în considerare împrejurarile, urmările etc.

Nu te mai arunca in judecarea oamenilor sau actiunilor acestora inainte de a cunoaste “datele problemei”, motivul/motivele. Poate e mai la indemana sa judeci totul superficial si sa arunci, in ceilalti, cu noroi. Si asa uiti sa-ti mai faci “curatenie” in propria judecata. Vorba citatului” A te judeca pe tine insuti este mult mai greu decat a-i judeca pe altii, daca ajungi sa te judeci cum trebuie, inseamna ca esti intr-adevar un om intelept.”

Recunosc ca nu-mi place sa fiu judecata de nimeni si pentru nimic din ceea ce fac. Atunci cand aleg sa fac, sa spun, sa demonstrez ceva, sa realizez ceva, imi asum si partile rele si urmarile. Deci ma fac responsabila pentru actiunile mele. Deci nu ma judeca pentru ca sunt diferit, pentru ca am ales diferit, pentru ca am gandirea diferita, pentru ca ma port diferit, pentru ca imi doresc sa fiu diferit de…TINE!

Se intampla ca de-a lungul existentei noastre sa luam decizii. Mai bune sau mai proaste. Decizii pe care ajungem sa le regretam sau decizii de care ne vom simti mandri si curajosi, pentru ca le-am luat la un moment dat. Decizii, care ne creioneaza un nou drum in viata sau decizii, care ne vor face mereu sa traim prinsi intr-un trecut.
Dar sunt decizii, care la momentul cand sunt luate, sunt cele pe care le consideram a fi cele mai bune pentru noi sau pentru cei din jur. Nu trebuie sa fim condamnati sau criticati. Pana la urma, fiecare isi croieste singur traseul in viata. 

Si din moment ce nu-mi place sa fiu judecata, consider ca e normal sa nu judec la randul meu, chiar daca nu e pe placul meu ce aleg ceilalti. Chiar daca nu ma regasesc in deciziile, alegerile, gandirea, comportamentul celor din jur. Celor care imi sunt apropiati sau nu. Mi se pare mai indicat sa respecti fiecare persoana in parte si sa nu judeci. Pana la urma, fiecare si-o face cu mana sa, constient sau nu.

Si mai cred  ca nu trebuie judecat un om dupa o singura fapta/decizie/alegere. Nu este corect ca o singura chestie, sa ajunga sa fie definitorie pentru cineva, iar tot ce a reprezentat pana la acel moment sa fie sters. E ca si cum am spune despre un actor foarte talentat ca nu ne place, doar pentru ca a avut o reprezentatie mai proasta intr-o zi.

Nu judeca daca nu cunosti un om. Nu judca inainte de a sti despre ce e vorba. Nu judeca un om dupa vorbe. Nu judeca oamenii, daca nu faci un efort sau nu poti ajunge, mai intai, sa-i intelegi. Si clar, nu judeca un om dupa aparente….cand sunt atat de multe fapte pentru care l-ai putea aprecia.
Toti gresim si cu siguranta, toti vom ajunge sa regretam dupa greselile facute. Si sa invatam.
Si sa mergem mai departe.



marți, 3 aprilie 2012

Don't judge what you don't understand




JUDECÁ, júdec, vb. I. 1. Tranz. A-și forma o opinie despre cineva sau ceva, examinând argumentele, luând în considerare împrejurarile, urmările etc.

Nu te mai arunca in judecarea oamenilor sau actiunilor acestora inainte de a cunoaste “datele problemei”, motivul/motivele. Poate e mai la indemana sa judeci totul superficial si sa arunci, in ceilalti, cu noroi. Si asa uiti sa-ti mai faci “curatenie” in propria judecata. Vorba citatului” A te judeca pe tine insuti este mult mai greu decat a-i judeca pe altii, daca ajungi sa te judeci cum trebuie, inseamna ca esti intr-adevar un om intelept.”

Recunosc ca nu-mi place sa fiu judecata de nimeni si pentru nimic din ceea ce fac. Atunci cand aleg sa fac, sa spun, sa demonstrez ceva, sa realizez ceva, imi asum si partile rele si urmarile. Deci ma fac responsabila pentru actiunile mele. Deci nu ma judeca pentru ca sunt diferit, pentru ca am ales diferit, pentru ca am gandirea diferita, pentru ca ma port diferit, pentru ca imi doresc sa fiu diferit de…TINE!

Se intampla ca de-a lungul existentei noastre sa luam decizii. Mai bune sau mai proaste. Decizii pe care ajungem sa le regretam sau decizii de care ne vom simti mandri si curajosi, pentru ca le-am luat la un moment dat. Decizii, care ne creioneaza un nou drum in viata sau decizii, care ne vor face mereu sa traim prinsi intr-un trecut.
Dar sunt decizii, care la momentul cand sunt luate, sunt cele pe care le consideram a fi cele mai bune pentru noi sau pentru cei din jur. Nu trebuie sa fim condamnati sau criticati. Pana la urma, fiecare isi croieste singur traseul in viata. 

Si din moment ce nu-mi place sa fiu judecata, consider ca e normal sa nu judec la randul meu, chiar daca nu e pe placul meu ce aleg ceilalti. Chiar daca nu ma regasesc in deciziile, alegerile, gandirea, comportamentul celor din jur. Celor care imi sunt apropiati sau nu. Mi se pare mai indicat sa respecti fiecare persoana in parte si sa nu judeci. Pana la urma, fiecare si-o face cu mana sa, constient sau nu.

Si mai cred  ca nu trebuie judecat un om dupa o singura fapta/decizie/alegere. Nu este corect ca o singura chestie, sa ajunga sa fie definitorie pentru cineva, iar tot ce a reprezentat pana la acel moment sa fie sters. E ca si cum am spune despre un actor foarte talentat ca nu ne place, doar pentru ca a avut o reprezentatie mai proasta intr-o zi.

Nu judeca daca nu cunosti un om. Nu judca inainte de a sti despre ce e vorba. Nu judeca un om dupa vorbe. Nu judeca oamenii, daca nu faci un efort sau nu poti ajunge, mai intai, sa-i intelegi. Si clar, nu judeca un om dupa aparente….cand sunt atat de multe fapte pentru care l-ai putea aprecia.
Toti gresim si cu siguranta, toti vom ajunge sa regretam dupa greselile facute. Si sa invatam.
Si sa mergem mai departe.