Cand eu te cautam, tu m-ai gasit.

Cand eu te cautam, tu m-ai gasit. Si daca m-ai gasit, tine-ma strans si nu-mi da drumul.

Cautam pe cineva anume, imi imaginam cum as vrea sa fie acel cineva, il visam, ma trezeam cu senzatia ca imi apartine. Credeam ca pot gasi ceea ce cautam la diversi barbati, pentru ca gaseam la ei unele chestii pe care mi le imaginam ca mi le doresc de la persoana iubita. Si credeam ca e suficient. Credeam ca asta ma va face fericita si imi va da acea implinire de care aveam atata nevoie. Implinirea care avea sa ma faca sa ma simt intreaga.

Si am gresit. Pentru ca am crezut ca am gasit persoana potrivita in persoana gresita. Tu m-ai facut sa realizez ca toate teoriile mele si tot ceea ce imi imaginam ca imi doresc sunt false. Tu m-ai gasit, cand eu de fapt te cautam. Atunci am stiut si, mai ales, am simtit cat tu esti cel pe care, de fapt il cautam in ceilalti. Tu esti cel care ma completeaza, cel care ma face sa zambesc de la cele mai banale chestii, tu esti cel care imi demonstrezi ca sunt importanta in viata ta, tu esti prietenul meu, confidentul meu, iubitul si amantul meu. Tu esti cel care ma descoperi cu fiecare clipa, care imi iubesti fiecare lucru nou pe care il afli despre mine, care reusesti cu cuvinte simple sa ma faci sa ma simt cea mai importanta fiinta. Tu esti cel care imi cunosti gandurile inainte ca eu sa ti le spun, tu esti cel care imi face ziua mai frumoasa doar printr-un mesaj matinal cu “buna dimineata”. Tu esti cel care imi ocupa gandurile. Ai reusit sa ma faci sa traiesc sentimente noi, si sa retraiesc momente uitate chiar de catre mine.

Uneori, raman uimita de cum ai aparut in viata mea. Dar mai ales, raman uimita de cat de repede ai intrat in viata mea. Nu stiu incotro  o vom lua, dar imi doresc sa o luam impreuna. Pentru ca, daca tot ai aparut pe neasteptate, nu vreau si nu pot sa te pierd. Ne completam prea bine pentru a nu ne permite sa formam cel mai frumos intreg. Din doua suflete straine, sa facem unul de nedespartit.

Tu imi definesti viata acum. 

Recunosc ca imi e frica de tot ceea ce ma faci sa traiesc, pentru ca nu am mai simtit asta atat de intens. Imi este teama ca as putea, pur si simplu, sa pierd controlul asupra ratiunii si aspura inimii si, cand sa ma astept mai putin, sa fie deja prea tarziu. Pentru ca inima mea ti-ar apartine in totalitate. Si atunci eu ti-as apartine tie mai mult decat mi-as apartine mie. Este unul dintre cele mai frumoase sentimente pe care le poti trai, sa stii ca apartii cuiva si ca cineva iti apartine.

Nu mai conteaza ce am trait cu altcineva, ce am simtit, nu mai conteaza ce credeam despre dragoste. Tu dai alte definitii tututor lucrurilor pe care eu le traiesc acum. Tu imi definesti viata acum. Iar eu nu pot spune decat ca a meritat sa te astept sa ma gasesti.