Băsescu, prima reacţie fără reacţii

După aproape o săptămână de proteste, şeful statului român a avut prima ieşire în public. Şi mirare! Niciun cuvânt despre ceea ce se întâmplă în patria sa, cu oamenii săi ieşiţi de"prea mult bine" în stradă. Băsescu a vorbit, pe lângă altele, despre creşterea economică şi despre primăvara arabă, fără a face vreo referire măcăr la ceea ce se întâmplă chiar sub nasul lui. Să fie sfidare? Frică? Autism? Sau poate că domnul preşedinte încă se crede pe vremea referndumului, cand  pe afişe, apărea cu mâinile la gură, alaturi de întrebarea"Să nu vorbesc?". 

Un lucru e cert.Aceste non-reacţii ale preşedintelui nu fac altceva decât să-i îndârjească şi mai rău pe oameni, pe oamenii cei din stradă şi pe care, acesta nu dă nici doi bani.

Sfârşitul e aproape...altfel iese urât.

„Băsescu şi ai lui Să se ducă dracului”

„Băsescu şi ai lui
Să se ducă dracului”

Dintre zecile de sloganuri anti băsiste, anti putere, de zilele astea, acesta este unul dintre preferatele mele. Deşi, sunt de apreciate toate, unele dovedindu-se chiar creative:
Băsescu şi ai lui/ Coşmarul Poporului!
Băsescu şi Boc/ Zburaţi-o din loc!
Piticul şi cu chioru/Au furat poporul!
Vrem cianură/ Pentru dictatură!
Nu vă fie frică şi Băsescu pică!
Te ştim chior, dar nu şi surd când strigăm salvează SMURD!
Să trăim bine, dar fără tine!
Ieşi afară javră ordinară!
Jos Băsescu şi cu Boc, ţara nu vă vrea deloc!
Sunteţi guvernanţi? Sunaţi la 112!
Pe tineri îi arestaţi/ Mafia o protejaţi!
Nu suntem manipulaţi! Suntem doar săraci!
Băsescule nu uita! Soarta lui Ceauşescu vei avea!

Se pare că preşedintele în funcţie al României are propriul său slogan preferat, şi anume : „Dacă voi nu ma vreţi, eu vă vreu!”
După reacţiile în lanţ ale românilor de la demiterea lui Arafat, Băsescu nu a mai ieşit în văzul lumii să ne arate zâmbetul său „cuceritor”. A fost şi este lipsit de reacţie. Mulţi spun că de frică.  Eu cred că doar din sfidare, aşteptând doar să se mai calmeze oamenii lui "iubiţi".

Când nimeni nu se aştepta, România a început să vorbească. România, ţara care uitase de acest simţ elementar.
Şi totul a pornit de la un om, acest doctor care ne-a făcut, nouă românilor, o operaţie pe viu, prin care a reuşit să ne redea glasul.
Fără anestezie, pentru că am fost prea mult timp”adormiţi” de aleşi, cu sau fără voia noastră!
România se trezeşte, România reacţioneză, România urlă, România CERE, Românii se solidarizează, Românii îşi cer drepturile, Românii vor RESPECT!
Ce primesc în schimb? Deocamdată NIMIC! România e doar cu românii ei! Până la urmă, nu cred că avem nevoie de reacţiile”conducătorilor”. Cu ce ne-ar încălzi? M-ar interesa doar dacă ar ieşi pe post şi ar demisiona. Dar nu au atât bun simţ.
Laşitatea lor, dispreţul faţă de popor, indiferenţa, ignoranţa, tupeul, nepăsarea, aroganţa, sfidarea lor ne scârbesc, ne frustrează şi nu fac decât să ne îndârjească şi mai mult şi să ne determine să ripostăm până la victorie.

Despre băseşincurişti, nu pot, nu vreau să scriu – sunt lamentabili.Şi locul lor este exact la fundul băsescului.

România nu e goală!

România nu e o țară ”goală”! Așa o văd cei din afară!

Așa este văzută țara noastră de cei din afară, care reușesc să perceapă, uneori, prea superficial, imaginea României.
Sau, pentru că nu reușesc să vadă dincolo de ”straiele de cerșetori” cu care suntem tot mai mult ”îmbrăcați” ca popor.
Sau, cum se întâmplă, din ce în ce mai des, chiar noi, cei din interior, ”ajutăm” la formarea unor idei greșite, preconcepute despre români.

Totul pornește de la ceea ce alegem să promovăm, de la cei pe care ”îi scoatem în față”, de la ce valori ne alegem să le urmăm și de la ceea ce alegem fiecare să facem pentru a contribui cu ceva, cu orice, la imaginea României. Noi, care arătam cu degetul mereu spre celălalt, fără să admitem, că facem aceleași greșeli. Noi, care în loc să știm de vreun român ce a cunoscut succesul în străinătate prin talentul său, prin munca sa, sau de vreun sportiv care a mai reușit să facă se audă încă o dată imnul național pe podium, sau de vreun copil condamnat la moarte de sistemul de sănătate din țară și de ignoranța celor care ar putea ajuta, noi, preferăm în schimb să urmărim cursul divorțurilor  anului, nunților  anului, pițipoancele anilor, pentru că acestea vor rămâne și odată cu trecere anilor, crimele de zi de zi, violurile sau sinuciderile în masă.
Noi, care în loc să ne ”îndurăm” să mergem să vedem un artist la ”el acasă”, adică la teatru, la concerte, la expoziții, la reprezentații când el ne invită,NU O FACEM, deși ne facem întotdeauna timp să participăm la ultimul său act pe pământ, de cele mai multe ori, terfelit prin presă, discutat de oricine la o bârfă ieftină și pe care îl facem ”celebru” în timp ce sicriul îi este lăsat în groapă. Cred că putem să facem ceva pentru a scăpa de acest clișeu. Cred că ne putem aprecia valorile și acum. Acum cât încă mai ne pot îmbogăți cu talentul lor. Ci nu doar 2-3 zile după ce s-a aflat ca nu mai e, timp în care superlativele la adresa lui curg fără contenire, deși până în acel moment nu se mai știa mai nimic despre cel dispărut. Restul devine  subiect de tabloid...care stinge măreția artistului și creează grotescul.

Azi prefer să vorbesc despre români de bine, să –i ”arăt cu degetul” pe cei care merită și pentru care, încă mai am respect...
 
România este ”îmbracată” cu:
-    Copii talentați, care ajung să uimească lumea întreagă. Copii care, prin inteligența lor, ajung la cele mai înalte niveluri. Copii care, prin talentele lor native sau dobândite, ocupă podiumurile cele mai importante din lume( în muzică, în sport, științe, artă etc).
Copii care, la vârste fragede, fac eforturi pentru a ajunge cineva și care  ”îmbracă” România în haine naționale, cu care să nu îți fie rușine să ieși în lume.
-    Personalități, care la nivel internațional, fac tot posibilul să o ”îmbrace” cât mai decent, cât mai demn de o țară cu o istorie frumoasă în spate, cu un popor unic în lume.
-    Oameni simpli, care sar în ajutorul altui om, fără să stea pe gânduri, care sunt solidari cu ceilalți când li se cere. Oameni simpli, ce își oferă sprijinul necondiționat, fără ca să aștepte de fiecare dată să fie răsplăți. Care fac totul din pură omenie și din elementarul spirit civic. Și din bunătate. Românii sunt oameni cu suflet. Acești oameni ”îmbracă” România în haine albe, în hainele umanității, păstrate mereu curate.
-    Doctori, puțini câți au mai rămas. Doctori adevărați, care s-au născut pentru această meserie și care, de obicei, nu ies în față  să se fălească cu realizarile lor. Pentru că, pentru ei, aceste realizari sunt lucruri firești, normale. Ei sunt acolo să ofere ajutorul oricui are nevoie, oricând are nevoie, fără să se gândească înainte ce buzunar să scoată la înaintare în fața pacienților.
Păcat că”la lumină” ies acei medici care nu au deloc interesul să salveze un om, care te lasă să mori până nu primesc șpaga cea de toate zilele, sau care, eventual, te omoară chiar și pe bani mulți dați, din incompetență sau pentru că sunt depășiți de situație.
De acești doctori voi face abstracție, de data aceasta voi aduce în ”lumina reflectoarelor” pe docorii adevărați, pe cei la care nu îmi este frică să mă duc atunci când am vreo problemă de sănătate,  care îmbracă România în haine imaculate, albe și care ne SALVEAZĂ VIAȚA!
-    Bătranii ei, care transmit mai departe obiceiurile și tradițiile vechi. Îi admir foarte mult pe cei care țin atât de mult la păstrarea tradițiilor străvechi, dar și pe cei care le preiau și le respectă la rândul lor.
Sunt tradițiile și obiceiurile poporului nostru, ce-i conturează identitatea, ne fac prezentul mai frumos, mai armonios și mai special.Și e datoria noastră să le păstrăm vii pentru viitorul nostru.
Acești oameni îmbracă România în superbul port național, în ii brodate atât de meticulos și cu atât de multă răbdare.

-    Tineri, care pot schimba totul, care au voință, care nu se lasă înfrânți de nedreptăți și care luptă pentru un viitor mai bun. Tinerii care vor mai multe de la viață, care nu se mulțumesc cu puținul ce li se dă, care au abilități deosebite și care vor să reușească. Tineri care pot face schimbarea și diferența. Aceștia ”îmbracă” România în ce haine vor ei, pentru că nu se lasă manipulați de nimeni și de nimic, pentru că ei aleg după ce ”modă” să traiască.
-    Copii,săraci sau bogați, care de mici sunt învățați să-și dorească să ajungă cineva în viață, copii buni, educați, talentați, învingători. Copii care știu și să se bucure de ceea ce le oferă o copilărie fericită, fără prea multe griji, dar și copii, mai puțin norocoși, care de la vârste fragede învață să se lupte cu boli cumplite, cu neajunsurile vietii,  cu sărăcia, cu dezinteresul celor din jur. Acești copii învingători, care de cele mai multe ori dau lectii extraordinare de viață adulților, aceștia ”îmbracă” România în hainele cele mai colorate, pentru a ne reda speranța într-un viitor frumos și sănătos.
-    Actori, cântăreți, compozitori, regizori....ARTIȘTII, care ne fac viața mai luminoasă, mai fermecătoare, reușind să ne transpună, cu imaginația și sensibilitatea lor, în alte lumi. Ei sunt exemplele noastre în viață, adevărate modele de urmat și adevărate ”medicamente” pentru suflet. Ei ”îmbracă” România în haine, poate aparent modeste, dar decente și valoroase. Ei nu-și etalează luxul prin aparență, preferând să-și expună cea mai de preț bogăție a lor : TALENTUL.
-    Oameni de cultură, oameni de artă, de știință, oameni creativi ce lasă în urma lor un adevărat tezaur, adevărate capodopere, adevărate descoperiri ce ajung mai departe de limitele României. Și care sunt  atât de apreciate de străini...care tot ei, necunoscând adevărata fața a țării, sunt superficiali în percepția ei. Cei care nu reușesc să vadă dincolo de ”straiele de cerșetor” cu care suntem îmbrăcați, în ultima vreme.
Chiar și așa, oamenii aceștia de cultură, artă, știință reușesc să ”îmbrace” România în haine de festivitate, ca la marile decernări de premii.

Românii aceștia duc România direct pe covorul roșu...