Ce mici suntem, ca oameni, cand soarta ne da o palma

Cat de mici suntem, ca oameni, atunci cand soarta ne pune in fata posibilitatii pierderii unei persoane dragi din viata noastra, cand pe nepregatite, ne pune in fata unei incercari greu de indurat.

Totul se intampla fara ca cineva sa te anunte, sa te pregateasca. Nu te intreaba nimeni daca ii poti face fata acestei incercari. Pur si simplu, te gasesti pus in fata faptului implinit. Pur si simplu, trebuie sa-ti impui sa fii puternic, sa gasesti putere in ceva sau de la cineva si sa astepti. Sa astepti sa treaca totul, cu bine. Sa treaca toata nelinistea, teama si toate gandurile rele care iti insotesc agonia. Sa iesi victorios din aceasta incercare, si sa poti rasufla usurat cand totul se va termina. Sa iti regasesti linistea si sa privesti in urma, relaxat ca totul s-a incheiat.

Ce mici suntem, ca oameni, cand viata ne loveste. Cand ne plange sufletul si nu stim incotro sa o luam. Cand, pe nesimtite, poti pierde pe cineva drag. Cat de importanta devine atunci viata. De fapt, ce esentiala devine!

Nu mai conteaza absolut nimic in momentele alea.

Nu mai conteaza nici ca nu ai bani, nu mai conteaza nici ca nu ai masina dorita, telefonul ravnit, ca nu poti pleca in vacanta, ca nu ai lucrurile materiale ce ti le doreai pana in momentele alea si care iti par atat de indispensabile.

Nu mai conteaza toate intamplarile care, pana la momentul ala ti s-au parut tragedii. Nu mai conteaza ca iubitul te-a parasit, ca nu ai gasit un iubit, ca ai un loc de munca urat sau ca nu ai deloc.

Suntem atat de mici ca oameni, iar in momentele alea…indispensabila e doar viata.

Suntem atat de mici…si de neputinciosi in momentele alea. Atat de mici, incat prin minte, iti trec toate lucrurile marunte, care ti se pareau pana atunci urate, tragedii, suparari mari.

Te gandesti ca nu au rost toate certurile cu prietenii, oamenii apropiati, toate reprosurile, toate vorbele urate, toate orgoliile, toate geloziile, toate arogantele, toate rautatile, toate nepasarile, toate jignirile. Din pacate, doar cand viata ne incearca.

Totul e atat de mic, atunci cand soarta “iti da posibilitatea” pierderii cuiva drag. Pe nepregatite. Cand viata iti poate darama lumea intr-o clipa. Fara intrebari. Fara asteptari.

Fara sens.

Refresh yourself with a coke.

"Doua puncte" si un "X" nu fac dragostea

Se spune că nimic nu e întâmplător în viaţa noastră. Că totul se întâmplă cu un scop.

De mult timp am ajuns să cred cu tărie acest lucru. Sunt convinsă că fiecare persoană care întră în viaţa noastră, nu este întâmplătoare. Chiar dacă, iniţial, nu vom observa acest lucru, va veni şi vremea în care totul ne va demonstra că nimeni nu intră în viaţa noastră la întâmplare.

Mai sunt convinsă şi de faptul că nu este întâmplător nici când unele persoane ies din viaţa noastră. Pe moment, poate ni se va părea nedrept, poate vom suferi, poate vom regreta după trecut....dar pe parcurs, timpul ne va demonstra că aşa a fost să fie şi că a fost mult mai bine că s-a întâmplat. 

Ia-ti prietenii la o "ceasca de vorba" sau la un "pahar de vorba" si si fiti mai mult" prezenti" decat "online". Până nu ajungeţi să vă pierdeţi unul pe celălalt.

Ajungem să ne-ndepărtăm de oamenii dragi, să lăsăm să se aştearnă între noi o "răceală", o prăpastie, pe care cu greu o vom mai recupera. Ajungem să nu mai ştim ce ne fac prietenii, ce mai simt cei de lângă noi, ce visuri mai au, ce temeri, ce bucurii, ce mai cred despre noi. Ajungem să nu mai comunicăm, şi când spun "comunicăm", ma refer faţă în faţă, fără emoticoane false, fără scris virtual. Ci să vorbim faţă în faţă cu persoana de care ne îndepărtăm, să o "simţim" când ne spune că e "bine", cu o faţă tristă şi dezamăgită. Să o îmbrăţişăm cu bratele şi să simtă asta, nu să inserăm "hug-uri" care nu alină.

Să spunem un" te iubesc" privind în ochii celui din faţa noastră care lacrimează, ci nu să punem un "două puncte X", ce nu transmite nimic şi care este atât de uzual. "Două puncte" şi un "X" nu fac dragostea. "Două puncte" şi un "X" nu-mi arată că mă iubeşti. "Două puncte" şi un "X" nu mă fac să te simt aproape de mine.

Trebuie să învăţăm să ne folosim din nou de cuvinte. Să ne vorbim mai des. Să ne redescoperim comunicând. Aminteşte-ţi de lungile discuţii ce le aveai înainte să te limitezi la câteva cuvinte scrise de o tastatură. Însoţite de câteva emoticoane simpatice. Acum totul se schimbă, pentru că nu mai reusesc să simt cu adevărat ce e în sufletul celui din spatele monitorului. Pentru că pot fi uşor păcălită, dacă îmi pune un zâmbet fals. Pentru că nu mai reuşesc să mă "reconectez" cu cel care, inainte, mă ştia cel mai bine şi care îmi era alături. Cu cel cu care aveam atât de mult de vorbit. De povestit. De râs.

Azi, din ce în ce mai des, am parte doar de "prezenţa sa virtuală", semnalată printr-un "online sau offline", când mai intră sau mai iese din mediul virtul.  Şi eventual, o fereastră, în care mai sunt aruncate nişte cuvinte scrise de o tastatură, automat parcă. Făra să transmită nimic. Doar nişte cuvinte, scrise aproape de un străin, care cândva, era cel ce mă ştia cel mai bine.

Artistii

Vernisaj Master anul II - UNARTE.

Talent si creativitate. Munca si efort. Daruire si pasiune. Tinerii artisti de la Universitatea de Arte Bucuresti.
Din pacate, cel ce le lipseste, de cele mai multe ori, este norocul. Norocul de a fi remarcati de cine trebuie si cand trebuie. Au nevoie de oameni care sa creada in ceea ce fac si mai ales, sa le aprecieze munca si arta.
Daca sunt oameni interesati de achizitionarea unor lucrari din aceasta expozitie, atunci nu e chiar totul in zadar. 

Vernisaj ARTE TEXTILE AMBIENTALE 2012– MASTER AN I, II

Daca te-ai saturat sa vezi la tot pasul “artisti” fara valoare, care datorita unor circumstante favorabile reusesc sa fie vizibili, fara a reusi sa arate cu adevarat ce inseamna ARTA si al caror atu nu este tocmai CREATIVITATEA, atunci vino sa vezi lucrari cu adevarat reusite, si mai ales, muncite. Muncite si gandite de catre studentii Universitatii de Arte Bucuresti, care creeaza in ateliere de lucru, care isi dedica ore in sir artei, care fac totul manual. Care nu fac arta din spatele calculatorului si cu ajutorul programelor de grafica.

Acest vernisaj va fi o incantare pentru vizitatorii sai, pentru ca ofera lucrari unice, cu teme bine alese, ce reprezinta valori bine stabilite, gandite de-a lungul a doi sau chiar trei ani. Nu este nimic intamplator in aceasta expozitie si in alegerile acestor artisti. Totul este bine gandit si organizat, pana la cel mai mic detaliu.

Mai putine cuvinte si mai multe imagini in arta. Pentru acest lucru, vino pe 11 iunie 2012, la Palatul Parlamentului, la orele 17:00, in Sala de Expoziţii ,,Constantin Brâncuşi”, str. Izvor,

nr.3, sector 5, Bucureşti.

Program de vizitare: 11 iunie - 24 iunie 2012, luni - vineri, între orele 10:00 – 17:00.

INTRAREA GRATUITA.

Curatori/organizatori: Daniela Frumuşeanu, Anna-Mária Orbán, Rodica Ghilea.

Prezintă: Roxana Păsculescu, critic de artă.

ARTE TEXTILE AMBIENTALE 2012– MASTER AN I, II
- expoziţie de artă decorativă

“Această manifestare artistică deschide seria expoziţiilor de sfârşit de an a Catedrei de Arte şi Design Textil din Universitatea Naţională de Arte Bucureşti.

Participanţii sunt tineri artişti, masteranzi ai Departamentului de Arte şi Design Textil, din cadrul Facultăţii de Arte Decorative şi Design - Universitatea Naţională de Arte Bucureşti.

Lucrările expuse sunt instalaţii artistice şi ansambluri decorative pentru interior, imprimate sau ţesute, realizate în tehnici neconvenţionale, prezentate parţial sau integral, destinate spaţiilor private sau publice. Expoziţia pe ansamblu, se doreşte a fi o experienţă senzorială şi raţională inedită, care invită publicul la o restructurare a modului de a gândi şi a simţi, fiind în egală măsură o mostră actuală a ceea ce se construieşte în laboratoarele alchimice ale Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti.”

Facebook, tot mai aproape de Apple?

Desi se vehiculeaza o posibila alianta intre Facebook si Apple, in presa apare alt subiect ce pare sa-i "apropie" pe acesti doi giganti.

Vrea Facebook sa copieze iPhone?

Cel de-ai 5-lea iPhone urmeaza sa fie lansat in urmatoarele luni.

Se pare ca Facebook asteapta acest lucru, pentru a se putea “inspira” in realizarea propriului smartphone.

Saptamana aceasta, New York Times  a relatat ca Facebook a angajat mai mult de sase ingineri de hardware si software care au lucrat la iPhone si unul care a lucrat la iPad.

Deloc surprinzator, sursa publicatiei a vorbit sub conditia anonimatului, de teama de a nu pune in pericol pe angajatii sai sau relatiile cu Facebook.

Desi multe companii de software s-au implicat in afaceri de hardware ( Microsoft si Zune MP3 player si consola Xbox 360), aceasta noua tentativa a Facebook de a scoate un smartphone nu pare sa fie cea mai inspirata idée. Se crede ca Facebook nu va fi capabil de a realize de unul singur un nou telefon, ci doar va “imbunatati”  un smartphone deja existent pe piata.

Vom vedea pe viitor daca acest zvon despre smartphone-ul marca Facebook este adevarat sau nu. Cert este, ca daca se va adevari, ca si in cazul Instagram, compania va investi un alt milliard de dolari, de data aceasta pentru a achizitiona Opera Software( cea care se afla in spatele cunoscutei Opera Web Browser).

Facebook si Apple se unesc?

Seful Apple, Tim Cook, a sugerat ca integrarea Facebook se apropie.

El a declarat la conferinta “All Things Digital”: “ Facebook este o companie minuntata. Ii apreciez mult. Cred ca relatia noastra este foarte solida. Ii respectam mult. Cred ca putem face mai multe cu ei. Doar fiti atenti la asta.”

Declaratia  a atras atentia presei imediat. Daca se vor uni cei doi giganti, vom vedea pe viitor.

Sfaturi şi lecţii de viaţă de la multimilionari

Sfaturi şi lecţii de viaţă de la multimilionariPe cine ar trebui să urmăm ca să avem success garantat în viaţă? Ce lecţii ar trebui să învăţăm şi de sfaturile cui ar trebuie să ţinem cont?Poate ar trebuie să ascultăm la cei mai de succes oameni de pretutindeni: oamenii de afaceri, care au construit imperii din nimic şi care, acum domină lumea. 

Steve Jobs: Trăieşte fiecare zi ca şi cum ar fi ultima!

“Când aveam 17 ani, am citit un citat care spunea cam aşa: “Dacă trăieşti fiecare zi ca şi cum ar fi ultima, într-o zi vei avea dreptate”.
De atunci, în ultimii 33 ani, m-am privit în oglindă în fiecare dimineaţă şi m-am întrebat: „Dacă astăzi ar fi ultima zi din viaţa mea, aş vrea să fac ceea ce vroiam să fac azi?”
Şi ori de câte ori răspunsul a fost „NU”, pentru multe zile la rând, am ştiut că trebuie să schimb ceva." 

Bill Gates: De la cei cărora le este dat prea mult, tot mult se asteaptă.

"Mama mea, care a fost foarte mândră în ziua când am fost admis aici( Universitatea Harvard), m-a presat mereu să fac mai multe pentru ceilalţi. Cu câteva zile înainte de nunta mea, a găzduit un eveniment nupţial, la care a citit, cu voce tare, o scrisoare despre căsătorie, pe care i-o scrisese Melindei( soţia mea). Mama mea era grav bolnavă de cancer atunci, dar a văzut o oprtunitate să transmită mesajul său, iar la sfârşitul scrisorii a spus: “De la cei cărora le este dat prea mult, tot mult se asteaptă”." 

Oprah Winfrey: Din când în când, toţi avem nevoie de reconstrucţii.

"Oamenii iubesc reconstrucţiile, pentru că rezultatele psihice sunt întotdeauna uimitoare. Dar mie imi place să le fac, pentru că ne dau posibilitatea să transformăm mai mult decât aspectul fizic al persoanelor. Vrei să schimbi modul în care oamenii se simt în legătură cu ei înşişi. Un bărbat, pe care l-am văzut plimbându-se pe stradă, cu o barbă care aproape îi ajungea la pământ, părea că se ascunde în spatele acesteia. Şi după ce a scăpat de tot acel păr, bărbatul s-a văzut şi a zis: ‘Mă simt iar viu’. Reconstrucţia i-a permis să se vadă într-un fel în care uitse că era. Ştiţi, din când în când, toţi avem nevoie de reconstrucţii; dacă poţi vedea posibilităţile schimbării vieţii tale, a vedea ceea ce tu poţi deveni, şi nu doar ceea ce eşti, vei fi un mare succes." 

Michael Dell: Niciodată să nu fi cea mai deşteaptă persoană dintr-o cameră.

"Înceracă să nu fi niciodată cea mai deşteaptă persoană dintr-o cameră. Şi dacă eşti, îţi sugerez să inviţi persoane mai înteligente sau să cauţi o altă cameră.În cercurile profesionale, se numeşte ‘reţea’. În organizaţii, se numeşte ‘munca în echipă’.Şi în viaţă este denumită ‘ familie, prieteni şi comunitate’.Suntem daruiţi unii celorlalţi, şi creşterea mea ca lider mi-a arătat, din nou şi din nou, că cele mai satisfăcătoare experienţe provin din relaţiile mele." 

Michael Bloomberg: Nu rămâne jos mult timp.

"Primul meu job a fost la Wall Street, unde am stat 15 ani. A fost o cursă nebună: timpuri amuzante, şi multe laude de la şefii mei. Toţi mă iubeau- până în ziua când m-au concediat! Dar am rămas optimist – pentru că, fericirea pentru mine mereu a funcţionat şi am încercat să bat cotele. Deci, a doua zi după ce am fost concediat, am pornit o nouă companie." 

JK Rowling: Eşecul poate sta la baza succesului.

"Deci, de ce vorbesc de beneficiile eşecului? Pur şi simplu, pentru că eşecul a însemnat o separare de neesenţial. Am încetat să mai pretind că sunt altceva decât ceea ce eram, şi am început să-mi direcţionez toată energia doar în singura muncă ce conta pentru mine.Dacă aş fi reuşit în orice altceva, poate nu aş fi găsit niciodată determinarea de a reuşi în singura zonă în care am crezut cu adevărat că aparţin.Am fost eliberată, pentru că marea mea frică a fost realizată şi sunt încă în viaţă, am o fată pe care o ador, şi am o maşina de scris veche şi o idée măreaţă.Şi astfel, piatra de jos a devenit fundaţia solidă, pe care mi-am reconstruit viaţa."  

Mark Zuckerberg: Este mai uşor dacă faci ceea ce-ţi place.

"Când mergi acasă la cină şi ai legumele cu cel mai rău gust în farfurie, poţi să te determini să  le mănânci dacă vrei. Dar dacă joci un joc, chiar dacă e foarte greu, este ceva ce îţi place şi pentru care ai face totul.Dacă faci ceea ce-ţi place, este mai uşor şi are mult mai mult sens."

Larry Page (the co-founder of Google.): Abordează vise măreţe, pentru că nu există competiţie.

"Cred că este mai uşor să faci progrese cu visuri foarte mari si ambiţioase.Ştiu că sună complet nebunesc. Dar din moment ce nimeni altcineva nu e sufficient de nebun să o facă, ai puţină competiţie.Cei mai buni oameni vor sa lucreze cu provocări mari. Asta s-a întâmplat şi la Google." 

Steve Ballmer (the chief executive officer of Microsoft): Nu trebuie să ai pasiune, trebuie să ai tenacitate.

"Pasiunea este abilitatea de a deveni entuziasmat de ceva. Constanţa şi tenacitate constă în abilitatea de a ramâne cu ele.  Dacă te uiţi la toate companiile care au început în afacerea noastră, vei vedea că majoritatea au dat greş.

Dacă te uiţi la companiile care au avut succes, Microsoft, Apple, Google, Facebook, toate aceste companii au trecut prin vremuri grele.

Ai ceva success. Te loveşti de ziduri. Încerci o formulă pentru o idée nouă, o nouă inovaţie, şi nu merge. Şi este despre cât de tenace sunteţi, cât de optimist sunteţi, ceea ce va determina şi succesul dumneavoastră."

Sursa :http://www.forbes.com

A moment on the lips, a lifetime on the hips

 A moment on the lips, a lifetime on the hips

Desi cei mai multi dintre cei ce tin diete considera ca ceea ce mananci nu se depune imediat, ci in timp, un studiu realizat de Universitatea Oxford arata contrariul.

Conform acestuia, in numai trei-patru ore dupa o masa copioasa, poti transforma caloriile in grasime.

Asa ca, zicala ” un moment pe buze, o viata pe solduri”, pare sa devina din ce in ce mai adevarata.

Odata mancata, mancarea este stocata pe talie in cateva ore, spun oamenii de stiinta, adica mult mai repede decat se credea anterior.

Exemplu: o persoana de statura medie poate adauga echivalentul a 2 sau 3 lingurite de grasime pe talie , la cateva ore dupa ce a mancat.

Totusi, acest studiu  vine sa contrazica convingerea cunoscuta la scara inalta, conform careia, luarea in greutate se face in mod gradat.

 

Cei carora le place sa se indoape si sa manance cu lacomie la cina, ar trebui sa tina cont ca, grasimea de la mesele mancate mai tarziu pe parcursul zilei, se va depune in special in jurul talie.

Grasimea de pe solduri este acumulata temporar, dar daca mancam zilnic gras, acest fapt va duce la mai multe grasimi pe solduri, mijloc si coapse. Care sunt din ce in ce mai greu de eliminat.

Studiile specialistilor arata ca pentru a slabi un kilogram de grasime corporala, este necesar un consum energetic de 7.000 calorii ( adica sapte ore de bicicleta eliptica).

Sursa: http://www.dailymail.co.uk/home/index.html

Obama spijină căsătoriile gay

Barack Obama a descis să pună capăt lunilor în care se eschiva în ceea ce priveşte problema căsătoriilor între homosexuali şi a declarat că acestora ar trebui să li se  permită să se căsătorească.

Preşedintele a declarat, într-un interviu, că a ezitat acest lucru timp de mulţi ani, crezând că “uniunile civile” ar fi suficiente.

“La un anumit punct, am ajuns la concluzia că, pentru mine personal, este important să merg înainte şi să afirm că partenerii de acelaş sex ar trebuie să se poată căsători”, a declarat Obama.

Remarcile sale vin la o zi după ce Carolina de Nord a votat o lege pentru interzicerea căsătoriilor între gay.

Dacă vice presedintele Joe Biden şi secretarul educaţiei Arne Duncan susţin punctul de vedere al lui Obama, sunt şi persoane care şi-au arătat dezacordul faţă de acest lucru. Printre aceştia se numară şi adversarul lui Obama la alegerile pentru Casa Albă din noiembrie, republicanul Mitt Romney.

Unii jurnaliştii sunt de părere că această declaraţie a lui Obama pare să fie lipsită de riscuri şi nu indică faptul că i-ar putea aduce prejudicii pe viitor. Conform unui un sondaj realizat de Gallup.com, se arată că 50% dintre americani sunt de accord cu legalizarea căsătoriilor gay, în timp ce 48% dintre ei nu

Anunţul făcut de preşedintele american a stârnit reacţii şi printre artiştii în mare vogă. 

Lady Gaga a ţinut să-i mulţumească lui Barack Obama pe pagina sa de Twitter “Obama, felicitări pentru faptul că eşti primul preşedinte ce sprijină egalitatea căsătoriilor. Se simte ca si cum am trai in viitor, ci nu in trecut”

Sursa :http://www.bbc.co.uk

          http://www.nytimes.com

Azi cine conduce Romania?

In ziua motiunii de cenzura( 27 aprilie) am fost intrebata care sunt partidele  politice aflate la guvernare. 
Luata usor de avalansa de stiri din dupa amiaza aceea, de breaking-news-urile care mai de care mai colorate si de o oarecare intuitie, am enumerat printre partide si USL. Pur si simplu, am rostit, fara sa stau prea mult pe ganduri, sa reflectez, ca este pana la urma doar o alianta, ci nu un partid. Toeretic, am oferit celui ce m-a intrebat, un raspuns gresit.
Totusi, guvernul M.R.U a cazut la doar doua ore dupa raspunsul meu gresit.
Iar mai pe seara, unul dintre liderii USL este desemnat de catre presendintele tarii, Premier.
In cele din urma, m-am scos. Si poate nu sunt chiar eu vinovata de "confuzia" asta, de faptul ca nici nu apuci sa inveti niste nume de minstri, ca iar se schimba, ba ei, ba guvenul cu totul. Ca unii azi sunt la putere, maine in opozitie. Ca azi sunt aliati cu puterea, maine trec la opozitie. Din ultimul guvern, recunosc sincer, ca nu stiu daca pot enumera mai mult  de trei minstri. Si nu din ignoranta, ci pentru ca nu are rost sa-mi incarc memoria cu nume ce se schimba periodic si la durate din ce in ce mai scurte. Din pacate, imi raman in minte numele unor persoane ca Elena Udrea. Si nu pentru performante, ci pentru ca a devenit un" laitmotiv" pentru politica romaneasca. Guvernele se duc, Udrea ramane. 



Alt guvern si alte nume
Dar in cap tot
Udrea ramane! 



Astept ziua in care voi fi intrebata si cine este Presedintele Romaniei ...si sa fiu exact ca in bancul asta.


Intr-una din zilele insorite ale lui Ianuarie 2015 un batran se apropie de intrarea in Palatul Cotroceni. Se apropie de ofiterul de garda si ii spune:
- As vrea sa intru sa vorbesc cu presedintele Basescu.
Ofiterul il priveste bland pe batran si ii spune:
- Domnule, Basescu nu mai este presedinte si deci nu mai are resedinta aici.
Batranul ii spune ca e in regula si se indeparteaza incet de intrarea in Palat. A doua zi acelasi batran se indreapta catre intrarea in Palatul cotroceni si se adreseaza ofiterului de garda (acelasi din ziua precedenta):
- As vrea sa intru sa vorbesc cu presedintele Basescu.
- Domnule, asa cum v-am spus si ieri, Basescu nu mai este presedinte si deci nu mai are resedinta aici.
Batranul ii multumeste si pleaca incet spre locuinta sa. A treia zi batranul se duce din nou la intrarea in palatul Cotroceni si se adreseaza aceluiasi ofiter:
- As vrea sa intru sa vorbesc cu presedintele Basescu.
Iritat, ofiterul se incrunta usor la batran si ii spune:
- Domnule este a treia zi consecutiva cand veniti aici si cereti sa vorbiti cu Basescu. V-am spus deja ca Basescu nu mai este presedinte si deci nu mai are resedinta aici. Nu intelegeti?
- Ba inteleg foarte bine, insa nu ma mai satur sa aud asta.
Ofiterul ia pozitia de drepti, il saluta respectuos (ca pe un superior) si ii spune batranului:
- Atunci ne vedem maine , domnule!