Melodia mea de ridicat moralul :))
Aurelian Andreescu - Copacul
joi, 17 martie 2011
luni, 14 martie 2011
joi, 3 martie 2011
De martisor,cu un mare actor
Nu cu un mare actor,ci cu cel mai mare actor.(parafrazandu-l “eu nu sunt dragut,sunt cel mai dragut”- replica “Straini in noapte”).
Recunosc ca nu am mai fost de mult la teatru .Dar era dorinta mea sa-l pot intalni pe Florin Piersic.Sau mai degraba ,sa-l vad “dezlantuindu-se”pe scena.Asa cum stie doar dumnealui.In stilul sau unic.
Am asteptat momentul cu mare emotie,desi multi nu au reusit sa inteleaga acest lucru.Dar a meritat totul,pentru a-l vedea interpretand.Si pentru a ramane nemiscata,ascultand aproape doua ore la povestile lui despre viata sa.Nu ai cum sa intrerupi un om ca el,si nu ai cum sa te plictisesti ascultandu-l.Te tine cu sufletul la gura,iar maniera proprie de a povesti e inegalabila.
Pe scena a fost impecabil,as mai revedea piesa cu aceiasi placere.Au fost geniali,atat el,cat si noua partenera ,Medeea Marinescu,la care am remarcat o mare sensibilitate si bineinteles,talentul.Recunosc ca nu am urmarit-o pana acum,dar are potential si sunt sigura ca va ajunge acolo unde trebuie.
Ce-mi place ,sau poate ce admir foarte mult la Florin Piersic este faptul ca e unul dintre putinele persoane care iubeste oamenii si care isi respecta publicul pana la capat.Ne-a povestit cum fiul sau i-a spus ca,mai mult de jumatate din viata sa si-a petrecut-o cu poporul.Pentru ca dupa fiecare intalnire,spectacol,el este rabdator si sta de vorba cu toata lumea,face poze cu oricine doreste si poveste cat mai multe.Il respect,pentru ca dupa tot succesul sau,nu a uitat sa fie om.
Afirma ca il enerveaza oamenii care raspund sec la intrebarile ce li se pun si ca el nu poate face asa ceva,avand in spate atatea intamplari demn de povestit,atata experienta despre viata .Si atat talent de a le povesti.
Si ,daca i-l intreaba cineva cand s-a nascut ,nu va raspunde niciodata :2t ianuarie…ci toata intamplarea,cum erau tatal si mama insarcinata cu el ,la teatrul care azi ii poarta numele,acum 75 de ani si sosise vremea ca ea sa nasca.Practic,drumul lui in viata a inceput intr-un teatru si in ziua de azi tot aici se gaseste.
Si a vrut sa atraga atentia ,ca in tot ceea ce povestete el,exista o morala,pe care ar trebui sa o vedem cat mai multi.
sâmbătă, 19 februarie 2011
Încearcă!
Nu poţi spune că mă cunoşti,dacă nu poţi citi dincolo de ochii mei.
Nu poţi spune că timpul trece prea repede,fără să încerci să te bucuri de fiecare secundă.
Nu poţi spune cuiva ce simţi,dacă nu ştii dacă se merită.
Nu poţi spune că nu ai găsit jumătatea,când nu ştii ce înseamnă să fii întreg.
Nu poţi spune că vii ,iar apoi să nu mai vii.
Nu poţi spune cuiva "te iubesc" şi pe urmă să-l laşi să plece foarte uşor.
Nu poţi face pe cineva să sufere şi apoi să spui "îmi pare rău".
Nu poţi distruge o viaţă,ca apoi să-ţi vezi liniştit/ă de a ta.
Nu poţi să ştii să iubeşti,dacă nu te laşi iubit/ă.
Nu poţi trăi alături de un om o viaţă întreagă,ca apoi să spui că nu l-ai cunoscut niciodată.
Nu poţi să oferi o floare,fără ca apoi să primeşti în schimb măcar un zâmbet.
Nu poţi să-ţi plângi de milă,fără ca măcar să priveşti în jurul tău şi să realizezi dacă se merită.
Nu poţi ajunge la inima cuiva,fără ca acela să-ţi arate înainte calea.
Nu poţi spune despre cineva că este urât/ă,fără să încerci să descoperi dacă nu ascunde frumuseţea în suflet.
Nu poţi să-ţi doreşti să ai mulţi prieteni alături,dacă nu-i poţi aprecia pe cei care îi ai deja şi dacă nu faci nimic pentru a-i păstra aproape.
Nu poţi să spui vreodată că " viaţa e minunată",dacă te doboară primul obstacol.
Nu poţi tânji după iubirea cuiva,pentru ca mai apoi să-ţi dai seama că nu asta doreai.
Nu poti aştepta lucruri măreţe,dacă nu eşti capabil să oferi chestii mărunte.
Nu poţi spune că nu auzi ce spune cineva,dacă nici măcar nu încerci să "asculţi" ce spune.
Nu poţi să-ţi doreşti să ai mulţi bani,fără să ştii cum este să-i câştigi singur şi în mod corect.
Nu poţi scrie despre ceva,dacă nu ai trăit ceva măcar asemănator.
luni, 14 februarie 2011
sâmbătă, 22 ianuarie 2011
Frumos in felul tau
Majoritatea oamenilor spune ca aspectul fizic nu e atat de important ca si valoarea sufletului unui om,ca cel mai important e cum gandeste un om ,nu cum arata,ca frumusetea e trecatoare si ca tot ce ramane este esenta sufletului.
Insa ,cine mai are rabdarea sa astepte sa cunoasca un om cu adevarat,fara sa-l catalogheze dupa primul contac vizual,dupa frumusetea aspectului fizic?
Mi s-a intamplat si mie sa resping un om,sa nu - i dau atentia necesara,doar pentru ca nu am putut trece dincolo de o infatisarea mai putin placuta...fara ca macar sa-i dau sansa sa-mi arate ce om minuntat poate fi ,doar cu frumusetea sufletului.
Si pretuim atat de mult frumosul fizic si suntem atat de fascinati de el,iar dupa un timp ne vom da seama cat de urat e tot ce pana atunci am iubit.
Frumosul e atat de relativ;ce mie poate mi se pare frumos,pentru altii nu e tot atat de placut.Deci in functie de ce stabilim ce e frumos si ce nu?Cine decide ce persoana e frumoasa si cine nu e?Fiind atat de diferiti,este clar ca vom avea si pareri diferite,ceea mai ma face sa afirm ca ,pana la urma ,totul este frumos in felul sau.Depinde cine priveste si depinde cu ce ochi privim.Si mai ales,cat de adanc putem privi o persoana.
Laura Stoica - Mai frumoasa
Pink - Fuckin Perfect
joi, 20 ianuarie 2011
vineri, 14 ianuarie 2011
miercuri, 5 ianuarie 2011
Echilibru
marți, 4 ianuarie 2011
Un decan mereu zambitor...
Am primit astazi un link din care am reusit sa citesc ca este vorba despre Dumitru Titus Popa...si ma gandeam ce o mai fi facand decanu' nostru ...si dau pe link sa citesc ...Am ramas
.....Cum sa moara decanul nostru,care era mereu plin de viata si mereu cu zambetul pe buze si numai in glume ne vorbea?
.....Am avut cativa profesori preferati la aceasta facultate,iar domnul decan este printre ei.Nu ca mi-ar fi placut materiile ce ni le-a predat...ci pentru ca el ne-a invatat multe lucruri mai importante decat niste definitii.Imi amintesc ca odata nu aveam chef de ora lui si stateam mai suparata si el a venit zambitor sa ma intrebe ce am si mi-a oferit dulciuri ca sa nu mai stau asa.Omul asta era mereu vesel si reusea sa ne trasmita si noua imediat.
Sau imi amintesc cu zambetul pe buze cand m-am dus la facultate dupa licenta si am avut un mic dialog cu el ,ultimul de altfel:
"-Cat ai luat la licenta ?
-9.25
-Hmm ..nu credeam ca esti asa desteapta !"
Recunosc ca pe moment ,nu prea imi venea sa rad...dar acum realizez ca asa era firea lui.El raspundea numai in glume ...asa era el Decanul nostru..
Si ma mandresc sa spun ca noi am fost ultima lui generatie incheiata ...si ma bucur ca a fost el ...decan.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!!
MADALINA MANOLE - SA MA PASTREZI, ORICE-AR FI
Si pentru ca tinea atat de mult sa cantam Gaudeamus ,sa-i cantam si noi acum pentru ultima data !
GAUDEAMUS
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
joi, 17 martie 2011
luni, 14 martie 2011
joi, 3 martie 2011
De martisor,cu un mare actor
Nu cu un mare actor,ci cu cel mai mare actor.(parafrazandu-l “eu nu sunt dragut,sunt cel mai dragut”- replica “Straini in noapte”).
Recunosc ca nu am mai fost de mult la teatru .Dar era dorinta mea sa-l pot intalni pe Florin Piersic.Sau mai degraba ,sa-l vad “dezlantuindu-se”pe scena.Asa cum stie doar dumnealui.In stilul sau unic.
Am asteptat momentul cu mare emotie,desi multi nu au reusit sa inteleaga acest lucru.Dar a meritat totul,pentru a-l vedea interpretand.Si pentru a ramane nemiscata,ascultand aproape doua ore la povestile lui despre viata sa.Nu ai cum sa intrerupi un om ca el,si nu ai cum sa te plictisesti ascultandu-l.Te tine cu sufletul la gura,iar maniera proprie de a povesti e inegalabila.
Pe scena a fost impecabil,as mai revedea piesa cu aceiasi placere.Au fost geniali,atat el,cat si noua partenera ,Medeea Marinescu,la care am remarcat o mare sensibilitate si bineinteles,talentul.Recunosc ca nu am urmarit-o pana acum,dar are potential si sunt sigura ca va ajunge acolo unde trebuie.
Ce-mi place ,sau poate ce admir foarte mult la Florin Piersic este faptul ca e unul dintre putinele persoane care iubeste oamenii si care isi respecta publicul pana la capat.Ne-a povestit cum fiul sau i-a spus ca,mai mult de jumatate din viata sa si-a petrecut-o cu poporul.Pentru ca dupa fiecare intalnire,spectacol,el este rabdator si sta de vorba cu toata lumea,face poze cu oricine doreste si poveste cat mai multe.Il respect,pentru ca dupa tot succesul sau,nu a uitat sa fie om.
Afirma ca il enerveaza oamenii care raspund sec la intrebarile ce li se pun si ca el nu poate face asa ceva,avand in spate atatea intamplari demn de povestit,atata experienta despre viata .Si atat talent de a le povesti.
Si ,daca i-l intreaba cineva cand s-a nascut ,nu va raspunde niciodata :2t ianuarie…ci toata intamplarea,cum erau tatal si mama insarcinata cu el ,la teatrul care azi ii poarta numele,acum 75 de ani si sosise vremea ca ea sa nasca.Practic,drumul lui in viata a inceput intr-un teatru si in ziua de azi tot aici se gaseste.
Si a vrut sa atraga atentia ,ca in tot ceea ce povestete el,exista o morala,pe care ar trebui sa o vedem cat mai multi.
sâmbătă, 19 februarie 2011
Încearcă!
Nu poţi spune că mă cunoşti,dacă nu poţi citi dincolo de ochii mei.
Nu poţi spune că timpul trece prea repede,fără să încerci să te bucuri de fiecare secundă.
Nu poţi spune cuiva ce simţi,dacă nu ştii dacă se merită.
Nu poţi spune că nu ai găsit jumătatea,când nu ştii ce înseamnă să fii întreg.
Nu poţi spune că vii ,iar apoi să nu mai vii.
Nu poţi spune cuiva "te iubesc" şi pe urmă să-l laşi să plece foarte uşor.
Nu poţi face pe cineva să sufere şi apoi să spui "îmi pare rău".
Nu poţi distruge o viaţă,ca apoi să-ţi vezi liniştit/ă de a ta.
Nu poţi să ştii să iubeşti,dacă nu te laşi iubit/ă.
Nu poţi trăi alături de un om o viaţă întreagă,ca apoi să spui că nu l-ai cunoscut niciodată.
Nu poţi să oferi o floare,fără ca apoi să primeşti în schimb măcar un zâmbet.
Nu poţi să-ţi plângi de milă,fără ca măcar să priveşti în jurul tău şi să realizezi dacă se merită.
Nu poţi ajunge la inima cuiva,fără ca acela să-ţi arate înainte calea.
Nu poţi spune despre cineva că este urât/ă,fără să încerci să descoperi dacă nu ascunde frumuseţea în suflet.
Nu poţi să-ţi doreşti să ai mulţi prieteni alături,dacă nu-i poţi aprecia pe cei care îi ai deja şi dacă nu faci nimic pentru a-i păstra aproape.
Nu poţi să spui vreodată că " viaţa e minunată",dacă te doboară primul obstacol.
Nu poţi tânji după iubirea cuiva,pentru ca mai apoi să-ţi dai seama că nu asta doreai.
Nu poti aştepta lucruri măreţe,dacă nu eşti capabil să oferi chestii mărunte.
Nu poţi spune că nu auzi ce spune cineva,dacă nici măcar nu încerci să "asculţi" ce spune.
Nu poţi să-ţi doreşti să ai mulţi bani,fără să ştii cum este să-i câştigi singur şi în mod corect.
Nu poţi scrie despre ceva,dacă nu ai trăit ceva măcar asemănator.
luni, 14 februarie 2011
sâmbătă, 22 ianuarie 2011
Frumos in felul tau
Majoritatea oamenilor spune ca aspectul fizic nu e atat de important ca si valoarea sufletului unui om,ca cel mai important e cum gandeste un om ,nu cum arata,ca frumusetea e trecatoare si ca tot ce ramane este esenta sufletului.
Insa ,cine mai are rabdarea sa astepte sa cunoasca un om cu adevarat,fara sa-l catalogheze dupa primul contac vizual,dupa frumusetea aspectului fizic?
Mi s-a intamplat si mie sa resping un om,sa nu - i dau atentia necesara,doar pentru ca nu am putut trece dincolo de o infatisarea mai putin placuta...fara ca macar sa-i dau sansa sa-mi arate ce om minuntat poate fi ,doar cu frumusetea sufletului.
Si pretuim atat de mult frumosul fizic si suntem atat de fascinati de el,iar dupa un timp ne vom da seama cat de urat e tot ce pana atunci am iubit.
Frumosul e atat de relativ;ce mie poate mi se pare frumos,pentru altii nu e tot atat de placut.Deci in functie de ce stabilim ce e frumos si ce nu?Cine decide ce persoana e frumoasa si cine nu e?Fiind atat de diferiti,este clar ca vom avea si pareri diferite,ceea mai ma face sa afirm ca ,pana la urma ,totul este frumos in felul sau.Depinde cine priveste si depinde cu ce ochi privim.Si mai ales,cat de adanc putem privi o persoana.
Laura Stoica - Mai frumoasa
Pink - Fuckin Perfect
joi, 20 ianuarie 2011
vineri, 14 ianuarie 2011
miercuri, 5 ianuarie 2011
Echilibru
marți, 4 ianuarie 2011
Un decan mereu zambitor...
Am primit astazi un link din care am reusit sa citesc ca este vorba despre Dumitru Titus Popa...si ma gandeam ce o mai fi facand decanu' nostru ...si dau pe link sa citesc ...Am ramas
.....Cum sa moara decanul nostru,care era mereu plin de viata si mereu cu zambetul pe buze si numai in glume ne vorbea?
.....Am avut cativa profesori preferati la aceasta facultate,iar domnul decan este printre ei.Nu ca mi-ar fi placut materiile ce ni le-a predat...ci pentru ca el ne-a invatat multe lucruri mai importante decat niste definitii.Imi amintesc ca odata nu aveam chef de ora lui si stateam mai suparata si el a venit zambitor sa ma intrebe ce am si mi-a oferit dulciuri ca sa nu mai stau asa.Omul asta era mereu vesel si reusea sa ne trasmita si noua imediat.
Sau imi amintesc cu zambetul pe buze cand m-am dus la facultate dupa licenta si am avut un mic dialog cu el ,ultimul de altfel:
"-Cat ai luat la licenta ?
-9.25
-Hmm ..nu credeam ca esti asa desteapta !"
Recunosc ca pe moment ,nu prea imi venea sa rad...dar acum realizez ca asa era firea lui.El raspundea numai in glume ...asa era el Decanul nostru..
Si ma mandresc sa spun ca noi am fost ultima lui generatie incheiata ...si ma bucur ca a fost el ...decan.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!!
MADALINA MANOLE - SA MA PASTREZI, ORICE-AR FI
Si pentru ca tinea atat de mult sa cantam Gaudeamus ,sa-i cantam si noi acum pentru ultima data !
GAUDEAMUS
Abonați-vă la:
Postări (Atom)